Calitatea de autoritate contractanta

Exista o mare dilema in multe cazuri in care anumite entitati de drept privat trebuie sa deruleze achizitii publice in conformitate cu OUG 34/2006. Finantatorii le cer acestor entitati sa se comporte ca autoritati contractante, sa-si deschida conturi pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice) si de multe ori se lovesc de refuzul Centrului National de Management pentru Societatea Informationala (CNMSI), entitatea care administreaza SEAP-ul.

Acest situatie apare datorita faptului ca anumite entitati trebuie sa atribuie contractele in urma unor proceduri de achizitii publice, datorita faptului ca sunt autoritati contractante conform legii, sau ca, datorita modului de finantare, devin entitati asimilate autoritatilor contractante.

Potrivit dreptului national au calitate de autoritate contractanta urmatoarele:

1. Oricare organism al statului -  autoritate publica sau institutie publica ce actioneaza la nivel local, regional sau central. 

Constituie autoritate publica orice organ de stat sau al unitatii administrativ teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacearea unui interes public. Sunt asimilate autoritatilor publice din punct de vedere al modalitatii de organizare a procedurilor de achizitii publice  si persoanele juridice de drept privat, care potrivit legii au obtinut statutul de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public in regim de putere publica. Asadar, avem de-a face cu autoritati publice propriu-zise si autoritati publice asimilate.

2. Oricare asociere formata din una sau mai multe autoritati contractante

3. Orice intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute in OUG 34/2006, atunci cand acestea atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

O intreprindere publica este o entitate care indeplineste in mod cumulativ urmatoarele conditii: este o persoana juridica, este comerciant in sensul art. 6 din Legea 71/2011, in  sensul ca desfasoara activitati economice si asupra persoanei juridice se exercita direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participatiilor financiare sau a reglementarilor specifice prevazute de actul de infiintare a intreprinderii, influenta dominanta a unei autoritati contractante.

Legea instituie prezumtia de exercitare a influentei dominante de catre o autoritate contractanta in raport cu o astfel de persoana, in situatia in care una sau mai multe autoritati contractante se afla, direct sau indirect, in cel putin unul din urmatoarele cazuri:

• detine majoritatea capitalului subscris;

• detine majoritatea voturilor in organul de conducere, cum ar fi adunarea generala;

• pot numi in componenta consiliului de administratie, a organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul mebrilor acestuia.

•  este finantat in majoritate de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definita mai sus sau de catre un alt organism de drept public;

• se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante sau a altui organism de drept public;

• in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta sau alt organism de drept public.

4. Orice subiect de drept, altul decat cele enumerate mai sus care  desfasoara una sau mai multe activitati relevante astfel cum sunt definite in capitolul VIII, Sectiunea 1 din OUG 34/2006, acordate de o entitate competenta, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

5. Orice organism, altul decat cele enumerate la punctele anterioare si care indeplineste urmatoarele conditii:  are personalitate juridica, a fost infiintata pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial.

Curtea de Justitie a Comisiei Europene - CJCE a stabilt ca o autoritate contractanta nu este calificata astfel daca interesul public pe care il serveste este industrial si comercial.

De exemplu, intr-o speta in care a fost sesizata cu privire la o persoana juridica fara scop lucrativ controlata de stat, ce avea ca obiect activitatea de organizare de expozitii, CJCE a decis ca nu poate fi considerata autioritate contractanta daca functioneaza dupa criteriile de eficienta, de randament, rentabilitate si daca nu este prevazut nici un mecanism pentru a compensa eventualele pierderi financiare, entitatea suportand ea insasi riscul activitatii economice prestate de aceasta. De asemenea, Curtea a luat in considerare si faptul existentei unei contra-prestatii pentru serviciile prestate de persoana juridica.

Existenta concurentei in domeniul in care actioneaza autoritatea ar putea fi folosit drept indiciu pentru caracterul comercial si industrial al activitatii prestate de aceasta, dar nu este un criteriu determinant in acest sens, deoarece se poate vorbi de un caracter comercial chiar si in lipsa acestuia.

Jurisprudenta comunitara a statuat ca daca organismul a fost creat special pentru satisfacerea unui interes general ce nu are caracter industrial sau comercial, acesta va fi calificat drept organism de drept public, indiferent de faptul ca presteaza intr-o proportie semnificativa si alte servicii ce au caracter industrial sau comercial. De asemenea, CJCE a statuat ca in cazul in care o entitate detine un quasi-monopol, fapt ce o poate determina sa atribuie contracte pe alte criterii decat cele economice si daca obtinerea de beneficii nu este principalul scop al acestei entitati, atunci ea poate fi calificata drept organism de drept public.